Bine ati venit la Cabinetul Dr. VOICU

Program de Lucru : Luni - Vineri > 8.00 - 18.00
  Contact : +4.0722.684.735

sutiene

Frumuseţea feminină şi cea masculină din punct de vedere istoric 13: viziunea frumosului

La puţin timp după începutul secolului nu a mai putut fi oprită mişcarea de eliberarea a femeilor care acum se bucura şi de suportul unor bărbaţi cu gândire revoluţionară. Deşi purtatul pantalonilor la femei era încă nepermis, ele reuşiseră să-şi impună dreptul pentru diverse modalităţi instruire calificată. Primele înscrieri ale unor femei la universitate în Germania au fost în 1903 (de abia 12 ani mai târziu aveau voie să studieze şi medicina); în 1918 femeile au dobândit în cursul revoluţiei di noiembrie şi dreptul de vot pasiv şi activ; ordinea socială feudală valabilă pentru servitoare a fost abrogată, s-a introdus ziua de lucru de opt ore.

În mod interesant tocmai în această perioadă a revoluţionării femeilor a apărut şi curentul artistic Jugendstil care confrunta femeile cu o imagine ciudată a femeii: ea ne priveşte din picturile, graficele şi decorurile Jugendstil-ului înfrumuseţate mitic ca o fiinţă veşnic îmbietoare care e gata să înghită bărbatul cu erotismul ei nesătul. Pantere şi leoparzi cu capete de femei, femei-şerpi şi meduze, nuduri frumoase cu părul roşu ca de vrăjitoare care zâmbeau fără motiv, îi luau privitorului minţile şi puterile (sexuale). Eva, seducătoarea păcătoasă, sărbătorind o înviere stranie – şi asta într-un moment când femeile chiar zgâlţâiau puternic poziţia bărbatului în societate, cerând drepturile de care fuseseră private atâta vreme. Din tablourile pictate de bărbaţi atunci răsună simpla frică – teama bărbaţilor de sexualitatea femeii, de posibila ei putere, probabil şi de prăpastia propriei fiinţe care se proiecta pe femeie. Aceste imagini erau doar aparent veneraţii ale „sexului frumos”. Femeia ca păcătoasă, ca prostituată, ca deţinătoare de putere nu apare accidental tocmai în momentul în care femeile începeau să se elibereze în realitatea socială.

O nouă imagine emancipată a femeii împreună cu lipsurile materiale de după primul război mondial avea efecte puternice asupra femeii, chiar şi în modă: fustele lungi au devenit deodată învechite, au apărut hainele Charleston. Femeia anilor douăzeci purta o tunsoare băieţoasă la ele, se prezenta emancipată dar elegantă. Şi tot avea să se supună unei noi îngrădiri vestimentare: sutienului. Trupul feminin „nedesăvârşit” tot mai trebuia „modelat”. Astfel şi-a făcut apariţia sutienul, mai întâi ca un fel de bandaj lat din stofă cu care femeile cu sânii mari şi-i aplatizau, apoi din ce în ce mai rafinat, cu perne, cu cârlige şi cu verigi modelatoare, devenind obiectul vestimentar numărul unu.

Perioada de glorie a sutienului a fost în timpul miracolului economic din anii cincizeci. Pe marile ecrane se înghesuiau starurile cu sânii mari ai căror sâni sprijiniţi de bureţi ieşeau la iveală ascuţiţi pe sub pulovere strâmte. Mai jos era talia subţire , apoi venea un fund rotund foarte sexy. (VA URMA)

Vezi si celelalte capitole

Comentarii

comentarii